Federația Generală a Sindicatelor FAMILIA (FGS Familia), cu sprijinul Blocului Național Sindical (BNS), a organizat astăzi o conferință de presă cu privire la intenția Guvernului României de a elimina facilitățile fiscale acordate sectorului de construcții.

Deși sectorul de construcții a avut cel mai mare aport la creșterea economică a României în perioada pandemiei, asigurând stabilitatea bugetului național și evitarea intrării în recesiune în timpul pandemiei, prognoza pentru 2023-2024 este de o creștere limitată la 2-3% pe an. De ce? Condiția de a se elimina facilitățile fiscale existente momentan pentru sectorul construcțiilor până în 2028, în absența unui plan de implementare, duce la accentuarea dezechilibrelor pe piața forței de muncă din România și nu numai. 

„Vrem să ajutăm întreaga opinie publică să înțeleagă cât mai bine care este starea acestui sector în economia României, dar și să ajutăm pe cei care conduc România, atât în zona executivă, cât și în zona parlamentară, să înțeleagă că atunci când vrei să adopți niște măsuri, trebuie să ai în spate analize de impact și să știi ce te așteaptă atunci când le iei. De aceea, mesajul pentru întreaga opinie publică și pentru oamenii politici care ne conduc este: „Vrem să construim în România!”, spune Dumitru Costin, Președinte BNS.

Conform datelor Institutului Național de Statistică, în ianuarie 2023, construcțiile au crescut cu 6% față de ianuarie 2022. Creșterea se vede și în execuția bugetară, având în vedere că guvernul a alocat o atenție sporită investițiilor în construcții printr-o creștere puternică a achizițiilor publice, în special în a doua parte a anului 2022, mai ales din fonduri europene.

„Subiectul este extrem de important pentru economia românească și de importanță majoră pentru sectorul de construcții, prin efectele pe care le produce dorința guvernanților de a elimina facilităților fiscale. În sectorul de construcții, conform datelor INS, activează 72.000 de firme, cu 460.000 de salariați și cu o cifră de afaceri de 143,6 miliarde RON”, spune Ramona Veleanu, Vicepreședinte FGS Familia și Vicepreședinte BNS .

De altfel, creșterea economică a României din anul 2022 se datorează, în mare parte, tot construcțiilor, sector care contribuie cu 7% în economie, au crescut pe volum cu 13% în 2022. Construcțiile nerezidențiale au crescut cel mai mult, cu aproape 22%, în vreme ce partea de infrastructură (construcțiile inginerești) au crescut cu 13%.

„Pe de o parte, ne asumăm tot felul de lucruri ca țară, că trecem la energie verde, aprobăm RePowerEU, luăm decizii pentru a construi noi facilități de producție de materiale de construcții din cauza inflației, dar și acestea se realizează tot cu constructori. Și noi toți, pe de altă parte, avem infrastructură în continuă dezvoltare, nu avem spitalele despre care se tot vorbește, școli, grădinițe...toate acestea se realizează cu constructori”, spune Gheorghe Bălăceanu, Președinte FGS Familia și Vicepreședinte BNS.

„România este o țară care nu a avut niciodată în ultimii 33 de ani vreo preocupare din punct de vedere al unei politici publice față de cetățenii cei cu vârstă de muncă. Când spun preocupare, mă refer la orice tip de politică: de educare, de formare profesională a adulților, de salarizare, condiții de muncă, migrație...Habar nu avem! Nu ne-a interesat și astăzi decontăm acest dispreț total față de forța de muncă ”, spune Dumitru Costin, Președinte BNS.

Principalele efecte ale aplicării măsurilor fiscale prin OUG 114/2018 și Ordinul Ministrului Finanțelor 1528/2022 sunt: reducerea evaziunii fiscale în sectorul de construcții, investiții ale angajatorilor în dezvoltarea profesională a angajaților, creșterea volumului activității de construcții, care a dus automat la colectarea unor taxe mai mari în sector (impozit pe venit, impozit pe dividende), încetinirea exodului forței de muncă românești către alte țări din Europa, dar și la readucerea muncitorilor români înapoi acasă.

„Nu există cifre! Dacă întrebați astăzi câți români se duc la muncă sezonieră în industria agricolă, nimeni nu știe să răspundă! Pentru că există acest flux de mișcare liberă în piața muncii europene, iar România nu are niciun fel de sistem care să-i permită să aibă informații în timp real despre situația cetățenilor săi în vârstă de muncă. Niciun guvernant nu vrea sau nu are preocupare față de acest lucru! Pentru că avem un conflict al clasei politice cu proprii cetățeni!”, spune Dumitru Costin, Președinte BNS.

Acordul semnat cu sectorul de construcții și asumat de guvernanți este valabil 10 ani de la data semnării lui, deci 2018, asumat prin PNRR și aprobat de Comisia Europeană și Guvernul s-a angajat că vor fi eliminate treptat facilitățile fiscale între 2025 și 2028, când, teoretic, o parte dintre investițiile din program ar fi terminate sau aproape terminate.

„Ce încredere poți să ai în guvernanții ce promit, își asumă, semnează documente și peste noapte se răzgândesc?”, spune Ramona Veleanu, Vicepreședinte FGS Familia și Vicepreședinte BNS.

Prețul materialelor de construcții într-o lucrare de construcții a ajuns la aproape 70% și pentru că nu există suficiente facilități de producere a materialelor, importurile au crescut și, o dată cu ele, a fost importată și inflația globală din ultimii ani. Ce rămâne din bugetul lucrării pentru salarii? Aproape 15%. Rezultatul? Politici salariale în care domină salariile mici.

„Competiția neloială din sectorul de construcții a dus și la mărirea lanțului de subcontractare, astfel că România a ajuns să aibă lucrări strategice realizate de firme străine cu subcontractanți români la mâna a cincea...ce calitate în construcții, ce reducere a muncii nedeclarate, când ei abia își asigură costurile cu materialele de construcții?”, spune Dumitru Costin, Președinte BNS.

Contractele cu statul nu au clauză de indexare, iar efectele se răsfrâng direct asupra lucrătorilor contractate de către statul român, având un impact direct asupra firmelor mici ce derulează astfel de contracte și care nu vor rezista unor măsuri luate peste noapte.

„Este nevoie de forță de muncă pentru a derula investițiile din PNRR și din programul financiar 2021-2027. Ceea ce se estimează a fi câștigat prin eliminarea facilităților fiscale va duce la pierderea a miliarde de EUR din PNRR! Economia stagnează în acest moment și nu sunt oportune astfel de măsuri. Estimam că fără creșterea din sectorul de construcții, economia românească ar intra în recesiune”, spune Gheorghe Bălăceanu, Președinte FGS Familia și Vicepreședinte BNS.

Federația Generală a Sindicatelor „Familia” organizează un protest față de intenția Guvernului României de a elimina facilitățile fiscale acordate sectorului de construcții. Protestul va avea loc pe 26 iulie, în Piața Victoriei din București, între orele 9 – 13.

În finalul conferinței de presă, FGS Familia și BNS propun guvernului un pachet de măsuri pentru a preveni efectele eliminării facilităților fiscale la 1 septembrie 2023:

• Negocierea și încheierea unui contract colectiv la nivel de sector și includerea unui mecanism pentru menținerea veniturilor salariale nete pentru angajații din sectorul de construcții și cel de materiale de construcții.
• Eliminarea treptată a facilității fiscale, cu respectarea calendarului asumat prin PNRR (măsura 208) începând cu 2025, așa cum s-au angajat guvernanții.
• Realizarea unui studiu de impact pentru analiza inoportunității reale a eliminării bruște a facilităților din sectorul de construcții.
• Ajustarea alocărilor financiare pentru lucrările de investiții finanțate de către stat sau din fonduri europene, astfel încât să le permită constructorilor să își ajusteze costurile cu personalul.
• Pregătirea unei politici salariale a sectorului pentru următorii ani, care să aducă o reechilibrare a salariilor, în special în sectorul privat.
• Modificarea legislației achizițiilor publice și introducerea de clauze sociale.
• Pregătirea unor pachete de măsuri pentru reducerea muncii la negru și la gri în sector, inclusiv introducerea cardului lucrătorilor în construcții.