Am analizat măsurile fiscale și de austeritate din pachetul legislativ asumat de Guvern. Deși nu pare că se referă direct la sectorul de construcții, efectele lor indirecte vor afecta profund sectorul nostru atât prin creșterea costurilor de operare, cât și prin reducerea oportunităților contractuale.

Lucrătorii din construcții vor suferi atat din cauza impactului asupra firmelor de construcții cât și prin creșterea costului vieții. Efectul combinat al creșterii costurilor, scăderii investițiilor și nesiguranței bugetare va reduce capacitatea sectorului de a funcționa sustenabil și va afecta în mod direct zeci de mii de muncitori și familiile acestora.

Măsuri

1. Creșteri de taxe care afectează firmele de construcții
·        TVA standard crește la 21% → afectează achizițiile de materiale de construcții și servicii.

·        Accize mai mari la combustibili → Costul motorinei si benzinei creste cu aproximativ 6%. Firmele de constructii, care folosesc utilaje grele si transport intensiv, vor inregistra cresteri semnificative de costuri. Acestea pot fi transferate in preturi mai mari sau in reduceri de personal si beneficii.

·        Cresterea TVA la locuințe noi (de la 5% la 9%) → locuințele noi devin mai scumpe, impactul asupra cererii de locuințe este negativ

·        Impozite mai mari pe proprietăți și autovehicule → presiune pe firmele de construcții care dețin utilaje și spații, care poate duce la posibila redistribuire a costurilor către angajați – tăieri de beneficii, bonusuri, zile libere.

·        Creșterea CASS la 10% pentru venituri din activități independente - Mulți lucrători din construcții activează ca PFA. Acestia vor plăti contributii de sanatate 10% din venituri daca depasesc plafonul de 12 salarii minime. Venitul net al acestora va fi diminuat, descurajând formalizarea.

·        Plafonarea sporurilor pentru condiții periculoase sau vătămătoare și diminuarea concediului suplimentar pentru munci grele, periculoase sau vătămătoare – se aplică lucrătorilor din construcții din infrastructura publică (angajați la Consilii Județene, Primării, Regii), se pierd puncte procentuale și zile de concediu

Prin creșterea costului materialelor și utilajelor, proiectele devin mai scumpe, iar firmele pot reduce volumul de angajări sau reduc salariile și beneficiile negociate.

Constructorii și dezvoltatorii ar putea reduce numărul de proiecte, ceea ce înseamnă mai puțină muncă pentru firmele de execuție și posibilă reducere a personalului . 

Firmele pot înregistra scădere a vânzărilor și vor reduce comenzi și forță de muncă .

Practic, costurile vor fi transferate fie în prețuri mai mari (dacă piața permite), fie în scăderi de cheltuieli interne – adesea salarii sau personal.

2. Întreruperea sau amânarea proiectelor de investiții publice
 

Legea include masuri de reducere a cheltuielilor de capital si reevaluarea proiectelor multianuale. Proiecte publice în domeniul infrastructurii (drumuri, scoli, spitale) sunt suspendate sau amânate.

Firmele de construcții care execută lucrări pentru stat (drumuri, școli, spitale etc.) riscă:

·        întârzieri la plăți

·        înghețarea șantierelor

·        anularea unor lucrări noi planificate

·        mai puține proiecte de infrastructură finanțate de stat, deci mai puține contracte pentru firmele de construcții.

Climat economic instabil pentru investiții private în construcții.
Firmele private pot reduce personal, salarii sau orele de lucru. Efecte concrete asupra constructorilor:

Contracte suspendate → muncitori trimiși în șomaj tehnic.
Presiune pe cash-flow → întârzierea salariilor sau concedieri.

3. Proiecte PNRR reevaluate sau intarziate

PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) este principala sursă de finanțare pentru proiecte mari din construcții în 2024–2026. Cu toate acestea, noile măsuri permit reprogramarea proiectelord deja angajate (adică întârzierea sau realocarea) sau reevaluarea proiectelor neîncepute, chiar dacă sunt eligibile PNRR.

Aceasta generează incertitudine pentru firmele private care se bazează pe finanțări europene. Proiectele riscă amânari, iar fluxul de plăți catre executanți poate fi întrerupt.

Consecințe pentru sector:

Firmele de construcții care au semnat contracte dar nu au început execuția pot pierde lucrări.
Întârzieri în achiziții publice sau plăți pe lucrări în curs
Proiectele riscă amânari, iar fluxul de plăți catre executanți poate fi întrerupt.
Neîncredere în predictibilitatea finanțării UE → investitorii devin reticenți
Incertitudine pentru firmele private care se bazează pe finanțări europene
 

Efecte pentru firme și economie în general
·        Creșterea costurilor pentru firme și scumpiri pe lanțul de aprovizionare - o firmă de construcții va avea costuri mai mari la materiale (prin TVA), transport (prin accize), forță de muncă (prin CASS la subcontractori) → presiune pe salarii și angajări.

·        Scăderea investițiilor publice (din cauza austerității) și contractarea de către stat a mai puține proiecte → Scăderea volumului de lucrări disponibile și de comenzi → reduceri de personal, disponibilizări temporare, salarii mai mici, externalizări sau treceri la muncă neoficială.

·        Reducerea atractivității pieței rezidențiale și incertitudine - Avem tensiune financiară crescută (costuri mai mari, buget restrâns), incertitudine publică (scădere în proiectele de stat fără fonduri UE), piață privată prudentă (proiecte amânate, cerere în scădere).

·        Construcțiile publice (infrastructură rutieră, feroviară) riscă să fie cele mai afectate, deoarece banii sunt direcționați spre echilibrarea bugetului.

·        Instabilitate a proiectelor și riscuri de șomaj sezonier - Multe proiecte publice sunt suspendate, reduse sau întârziate din cauza lipsei de fonduri. În lipsa unor comenzi constante, firmele reduc echipele, lucrează sezonier sau cu contracte temporare. În județele cu economie dependentă de lucrări publice, acest lucru înseamnă șomaj în rândul zidarilor, dulgherilor, fierarilor etc.

·        Piață mai scumpă pentru angajați → Lucrătorii din construcții vor suporta și efectele separate de sector, cele generale:

o   scumpirea alimentelor (TVA majorat la 11%)

o   costuri crescute cu transportul (motorină, roviniete)

o   impozite mai mari pe venituri din chirii, dobânzi, dividende – în cazul în care au astfel de surse.

Efect cumulativ asupra muncitorilor - riscuri

·        Instabilitate și nesiguranța locului de muncă

·        Pericol de concedieri sau șomaj tehnic și sezonier

·        Presiuni pe salarii și beneficii

·        Trecerea la munca informală, fără protecție socială (asigurări, pensie, concediu medical)

Creșterea presiunilor pe personalul angajat (ore suplimentare, reducerea tichetelor, evitarea angajărilor cu caracter permanent, contracte part-time)
·        Vulnerabilitate crescută  (capacitate redusă de a negocia, concedieri abuzive, neplată)

·        Eforturi sporite pe santier fără compensații suplimentare

·        Creșterea costului vieții prin TVA și accize mai mari

·        Slăbirea puterii de cumpărare a muncitorilor

·        Migrație în alte țări

FGS Familia atrage atenția că pachetul fiscal  nu doar că lovește în firmele din sector, ci atacă în mod direct siguranța și veniturile oamenilor care muncesc zilnic în condiții grele. Muncitorii sunt împinși spre eforturi mai mari și venituri mai mici, fără protecție reală. Considerăm că austeritatea nu stimuleaza dezvoltarea economică și socială.