Recent, Ministerul Muncii a anunțat că în luna iulie s-a desfășurat o campanie națională concentrată pe munca la negru, în primul rând în sectorul construcțiilor. Estimativ, peste 1.000 de inspectori de muncă din toate județele au pornit controale simultan.

Nu avem încă cifre (nici pe semestrul II din 2024 nu au fost încă facute publice). Vom studia în cele ce urmează cifrele disponibile, care demonstrează amploarea fenomenului muncii nedeclarate. Acțiunile Inspectorilor și statisticile oferite arată însă doar vârful de iceberg (munca la negru), în realitate existând un procent uriaș de muncă parțial declarată (munca la gri).

Statistici relevante

•         Muncă nedeclarată (total + parțial): este estimată a fi 21.7% din munca din sectorul privat, adica 16.3% din total - (față de media UE de 11.1%) , conform unui studiu al Autorității Europene a Muncii
•         Același studiu estimează că 27% din valoarea adăugată generată în economie este realizată prin muncă nedeclarată – cea mai ridicată rată din UE (față de media UE de 14.8%)
•         Un alt studiu al AEM estimează că doar 1 % dintre angajați lucrează complet fără contract — restul sunt subdeclarați sau plătiți în cash, fără contribuții oficiale (Autoritatea Europeană a Muncii
•         25% din totalul cazurilor de muncă nedeclarată apar în sectorul de construcții (față de media UE de 19%) 2020_- estimează un studiu al partenerilor sociali europeni din sectorul de construcții
•         În construcții, circa 13 %, adică mai mult de 1 din 8 muncitori, au recunoscut plăți suplimentare cash nedeclarate – conform studiului Piața forței de muncă în sectorul Construcții - analiză la nivelul României 

Aceste cifre arată că munca nedeclarată este endemică în România, echivalând cu decenii de pierderi pentru stat și vulnerabilitate masivă pentru lucrători.

2023 

•          Număr de controale: 67.632

•          Angajatori sancționați: 2.822

•          Lucrători fără contract: 5.746

•          Total lucrători în situații de muncă nedeclarată: 8.920

•          Măsuri corective dispuse: 5.444

(din datele primite de Organizația Internațională a Muncii de la România, incluse în raportul anual din 2025)

2024, semestrul 1

·        Număr de controale: 35.072

·        Angajatori sancționați: 1.475

·        Lucrători fără contract: 5.205

·        Total lucrători în situații de muncă nedeclarată: 5.696

·        Măsuri corective dispuse: 1.509 sancțiuni

(din Buletinul Statistic al Ministerului Muncii)

Cifrele arată cam același număr de controale și angajatori sancționați. E frapant că numărul de lucrători fără contract e aproape dublu, în timp ce numărul de sancțiuni e de două ori mai mic.

Inclusiv Comitetul de Experți al Organizației Internaționale a Muncii (OIM) a criticat recent nivelul la care statul român se lupta cu munca nedeclarată. În raportul anual din 2025, Comitetul face un comentariu și o cerere directă pe Convenția nr. 81 (Inspecția Muncii) și cere focus pe eficiența controalelor, nu nu doar pe activitate. Practic, nu e suficient că inspectorii au lucrat — OIM vrea să vadă impactul acestor controale – impunerea de penalizări reale și soluții sistemice efective care să îmbunătățească situația.

Deși inspectorii pot aplica sancțiuni pentru muncă nedeclarată, multe dintre acestea sunt contestabile și reversibile în instanță. Mai grav, în lipsa unui mecanism eficient de executare silită, multe firme scapă de plata efectivă a amenzilor, mai ales în sectorul construcțiilor unde mobilitatea juridică e mare. 

Munca nedeclarată în construcții nu este o excepție, ci o regulă ascunsă. Este tăcută, vizibilă, tolerată și înrădăcinată în comportamente economice cotidiene. Fără o acțiune politică serioasă, controalele punctuale și amenzile izolate nu vor reuși decât să atingă vârful unui iceberg care afectează zeci de mii de muncitori români.

Munca nedeclarată nu este doar o ilegalitate. Este o formă de sărăcie programată și o sursă de inegalitate sistemică. 

FGS Familia consideră că o combatere reală a muncii nedeclarate nu se face doar cu controale izolate sau avertismente formale. Este nevoie de măsuri legislative clare, controale mixte, tehnologie și o cultură instituțională care să nu mai permită impunitatea. 

Susținem adoptarea unor soluții sectoriale specifice, cum ar fi:

·        Monitorizare digitală a șantierelor prin introducerea unei legitimații sociale obligatorii pentru toți lucrătorii din construcții - posibil sistem cu card conectat la Revisal sau un sistem similar (model Italia-Spania). 

FGS Familia chiar a participat la elaborarea unei Politici publice privind introducerea cardul social de identificare în sectorul de construcții din România. Această politică a fost înaintată Ministerului Muncii și va fi înaintată oricărui nou ministru pentru a-i demonstra avantajele sistemice.

·        Limitarea lanțului de subcontractare, Răspundere solidară între antreprenor și subcontractori (model Franța–Germania), măsuri legislative specifice pentru încurajarea lanțurilor responsabile.